Preşedintele Ciprian Paraschiv a prezentat motivele pentru care a mers pe varianta Andrei Cristea după despărțirea de Daniel Pancu.

- Domnule Paraschiv, simplu şi la obiect: De ce Andrei Cristea?

- Imediat după rezilierea contractului cu Daniel Pancu am avut de ales între două profiluri de antrenor. Unul tânăr şi unul experimentat. Deşi eu sunt adeptul tinereţii, pe care o pun mereu pe primul plan, am analizat cu atenţie şi al doilea profil. Erau puţine soluţii viabile din punctul nostru de vedere pe acest palier. Luaţi lista antrenorilor şi vă veţi convinge. Când au fost tatonate acele piste şi s-a văzut că nu pot fi concretizate, soluţia de a merge pe primul meu impuls a venit de la sine. Iar aici, chiar dacă am primit mai multe CV-uri, eu nu am luat în calcul decât o singură variantă, Andrei Cristea. De ce să nu-i dăm o şansă lui Andrei şi să-i dăm unui alt tânăr?

- Nu e o decizie riscantă, ţinând cont de lipsa lui de experienţă?

- Cine îţi dă garanţii în fotbal? Să nu uităm că ultimele două, de fapt, aproape trei retrogradări pe teren ale Politehnicii au fost parafate când echipa a avut antrenori care au luat titluri, trecuţi prin Chamions League! (n.r. – trimiterile sunt spre Ţiţi Dumitriu, Sorin Cîrţu şi Mircea Rednic). Corect, Andrei nu are experienţă. Poate compensa acest deficit cu multiplele calităţi pe care le are: inteligenţă, pasiune dusă la extrem şi, nu în ultimă instanţă, devotament uriaş faţă de Iaşi. Ştie foarte bine vestiarul, vorbeşte multe limbi străine, ştie nivelul de pregătire a echipei, ce s-a lucrat până acum, cunoaşte perfect tot ce se întâmplă în fotbalul românesc.

- Dar pregătire?

- Mereu a “furat” de la antrenorii mari cu care a lucrat. A fost unul dintre cei mai buni absolvenţi ai Şcolii de Antrenori, are licenţa A, cum au mulţi antrenori care lucrează la vârful fotbalului nostru.

- A fost greu să îl convingeţi?

- Să lămurim un aspect. Până miercuri, în minutul 90+4 al meciului cu UTA, nu m-am gândit nicio clipă la un alt antrenor. Am fost trup şi suflet pentru Daniel, pentru că îi ştiu capacitatea, ştiu cât suflet a pus. Dacă nu luam golul doi în prelungiri, Daniel era şi acum antrenor. Din păcate, trebuia făcută o schimbare. Cu Andrei discutasem să vină în vară lângă mine, în conducere, nu se gândea să fie antrenor. Când a auzit contextul a fost surprins, însă nu a ezitat să sară în ajutor echipei.

- Daniel a spus că au fost şi lucrături din interior. Au fost voci care au făcut legătură cu problemele pe care le-a avut cu Andrei pe parcursul turului…

- Eroare mare. Daniel a declarat public că nu Andrei l-a lucrat. Problemele din tur dintre cei doi, cauzate şi de capcane întinse din exterior, au fost de mult amintire. Daniel şi Andrei se înţelegeau foarte bine, comunicau des. Imediat după numire, Andrei a discutat mult cu Daniel! Şi cu Teja s-au spart oalele în capul lui Andrei. Şi aici e o mare eroare, Andrei are o relaţie excelentă cu Mihai. Trimiterea a fost în altă parte, nu aş vrea să o dezvolt acum, e nevoie de linişte.

- La dumneavoastră?

- Sub nicio formă! Toată lumea ştie că relaţia mea cu Daniel a fost extraordinară. Ba chiar am fost acuzat că, din prietenie, vulnerabilizez clubul, sprijinindu-l prea mult. Nu era vorba de aşa ceva, ştiu capacitatea profesională a lui Daniel, va ajunge un antrenor mare.

- Dacă aduceaţi un antrenor cu experienţă, vă protejaţi mai mult. Dacă nu vor fi rezultate, veţi fi acuzat că, după Pancu, aţi mizat iarăşi pe un antrenor tânăr.

- Eu nu am venit la Iaşi să-mi fie mie bine, mi-era bine la Federaţie. Chiar foarte bine. Am venit să restructurez un club măcinat de boală pe toate palierele, aproape de faliment, pentru că iubesc Politehnica. Ştiu că puteam avea o viaţă liniştită şi aici dacă nu tăiam multe sinecuri anul trecut. Cu Mircea Rednic antrenor nu aveam nici griji financiare, pentru că împrumuta clubul la greu. Puteam merge cu un antrenor cu ştaif, aduce din vară jucători scumpi şi iarăşi mă acopeream, pentru că sigur apăreau rezultate. Dacă făceam asta, vă spun ferm că Poli nu lua însă sigur licenţa, la ce datorii am găsit aici... Am preferat să construiesc sănătos, cu orice risc, era singura soluţie. Şi mă bucură că suporterii adevăraţi au înţeles că vreau să scot Poli din mocirla în care era şi să-l transform într-un club curat, modern. M-a emoţionat faptul că toate facţiunile galeriei s-au unit şi şi-au exprimat sprijinul faţă de mine când a fost tentativa de “puci” de săptămâna trecută. Îi asigur că eu nu mă voi schimba niciodată, indiferent de cât noroi se va arunca spre mine. Sunt puternic, rezist la toate mizeriile. Cât voi conduce Poli, niciun leu nu va fi cheltuit aiurea, niciun leu nu va fi cheltuit ilegal. Voi rămâne acelaşi om corect, trup şi suflet alături de cel mai frumos club din lume, Politehnica!

Sursa: Ziarul de Iași
Autor: Ovidiu Minea